Într-o listă a lucrurilor obligatorii pe care un bărbat adevărat trebuie să le cunoască există, undeva între cusutul unui nasture şi asamblatul unui scaun Ikea, şi stăpânirea tehnicii sabării.

Sabrarea reprezintă o metodă specială şi spectaculoasă de deschidere a sticlei de şampanie. Tehnica a fost patentată la începutul secolului XIX, de către trupele imperiale ale lui Napoleon Bonaparte, în vremurile când acesta era încă pe cai mari şi câştiga bătălii importante prin Vest. Era încă perioada romantică „Austerlitz", înainte de Borodino şi asediul Moscovei, deci existau încă suficiente pretexte pentru desfăcut sticle de şampanie cu săbiile, pentru a sărbători victoriile. Despre Napoleon însuşi se spune că a încurajat această metodă. Tot lui îi sunt atribuite următoarele vorbe despre şampanie: „În caz de victorie, o merit. Dacă pierd, am nevoie de ea".

În ciuda apariţiei armelor de foc, sabia era încă o armă populară în acele vremuri, mai ales în rândurile temutelor regimentele de husari călare (un fel de trupe Delta Force ale vremurilor de atunci). În pauzele dintre bătălii, husarii se distrau cu damele din ţinutul Champagne şi, cu sticlele pe masă şi săbiile scoase din teci, au descoperit farmecul sabrării. L-au perfecţionat şi au transformat ritualul într-o veritabilă artă, care s-a păstrat până astăzi.

Pentru a decapita o sticlă de şampanie ca la carte, aveţi nevoie de următoarele articole de decor: o sticlă de şampanie (logic), puţin talent, un munte de îndemânare şi o sabie. Care, culmea, nici nu trebuie să fie ascuţită, prin urmare poate fi procurată de la orice magazin de chinezării din Obor. În comerţ există însă şi săbii speciale, pentru sabrat. Costă în jur de 50 de euro, deşi „specialiştii" susţin că o sabrare poate fi realizată chiar şi cu un cuţit mai mare, de bucătărie. Important de ştiut: sabrarea se face cu partea boantă „neascuţită". Cât de bine ascuţită este o sabie este o chestiune cu totul irelevantă atunci când vorbim de sabrare.

Iata si un tutorial relevant in acest sens, difuzat pe un post de televiziune, desi a fost filmat cu mobilul. Telefonul Samsung Omnia HD atinge calitatea de filmare a unei camere video profesionale. 

http://www.youtube.com/watch?v=uFPrmgy7SmQ&feature=player_embedded

Pasul 1. Sticla de şampanie trebuie să fie una pusă în prealabil la răcit, în frigider. Preferabil, într-o frapieră. Nu agitaţi sticla. Cu grijă, după ce aţi curăţat-o de apă cu un şerveţel, îndepărtaţi folia care acoperă dopul.

Pasul 2. Desfaceţi cu mare grijă „cuşca" din sârmă care acoperă dopul. Nu este recomandată, totuşi, îndepărtarea completă a „cuştii", pentru a preveni astfel riscul separării violente a dopului de gâtul sticlei, în momentul sabrării.

Pasul 3. Este pasul critic. Identificaţi locul unde trebuie lovit cu sabia, pentru ca sabrarea să fie încununată cu succes. Punctul critic este situat exact sub „buză", în locul unde cele două jumătăţi ale sticlei se unesc.

Pasul 4. Ţineţi sticla, în plan orizontal la un un unghi de 20 de grade (unii somelieri recomandă 45 de grade), faţă de podea şi orientată într-o direcţie "safe".

Pasul 5. Puneţi sabia perpendicular pe sticlă, cu partea boantă înspre dop şi cu tăişul îndreptat spre dumneavoastră.

Pasul 6. Cu o mişcare lină, continuă şi fermă în acelaşi timp, deplasaţi sabia de-a lungul gâtului sticlei. Pe toată durata mişcării, sabia trebuie să fie mereu în contact cu sticla. În momentul când sabia loveşte "buza" sticlei, dacă mişcarea este făcută corect, bucata de sus a gâtului sticlei va zbura, cu tot cu dop. Unui somelier adevărat figura îi reuşeşte fără cioburi şi fără (prea multă) şampanie vărsată pe jos. Motiv pentru care noi vă recomandăm să apelaţi, totuşi, la un somelier şi să nu încercaţi cascadoria asta în bucătărie. Dacă ţineţi morţiş să exersaţi, încercaţi la iarbă verde, în câmp deschis. Şi luaţi-vă o duzină de sticle de şampanie, pentru orice eventualitate.

Pont 1: o mişcare nesigură va rezulta într-un ricoşeu al sabiei de pe sticla rămasă intactă. Aveţi mare grijă.

Pont 2: înainte de sabrare, zgâriaţi puţin cu cuţitul sau cutter-ul gâtul sticlei în punctul ei sensibil, unde veţi executa sabrarea. S-ar putea să ajute.